Dezastru Total

Dezastru Total

Eram singur, pe o stradă plină de pustietate

Stând, cugetând la a ta superficialitate.

Eram al tău, sărutându-ți buzele focului,

Neștiind că-ți sunt in centrul jocului.

Erai a mea mângâindu-te în laboratorul dragostei

Nebăgând de seamă să sunt experimentul vieții.

Sunt orbit ș-acum de al tău chip de divă mică,

C-al cărui ajutor m-atragi în dragoste pitică.

Sunt licean acum, nu mai-s puști de generală,

Care privește dragostea ca un drog sau o boală

Și cugetând a nimicuri ce mă dor așa de tare,

Simt ș-acum prima dată călcat în picioare.

P.S. 

Am scris aceasta poezie ca un fel de critică literară pentru "Gemenii" de M. Cărtărescu si este dedicata fostei mele iubite, Ioana. Sunt clipe intr-o relatia pe care nu le poti uita.